Piese datând şi din 1729 se află al Muzeul de Etnografie din Baia Mare. Muzeul de Etnografie din Baia Mare a intrat în posesia pecetarelor în anul 2000, când a plătit 500 de lei unui preot, pentru întreaga colecţie.
De 10 ani, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare deţine cea mai veche colecţie de pecetare din România. Colecţia a ajuns la muzeu prin părintele Antal, din satul Breb, care, de-a lungul timpului, a adunat de la oamenii din sate pecetare. „Pecetarul este, practic, inscripţia care se regăseşte pe prescurile folosite în biserică, coapte de femeile văduve din sat. Este ca o ştampilă cu inscripţia «Iisus Hristos Biruitorul», care se pune pe prescură înainte ca aceasta să fie introdusă în cuptor", explică părintele Macarie, de la Mănăstirea Rohia, din Maramureş.
Cumpărată cu 500 de lei
„Din cele 32 de pecetare, cea mai valoroasă datează din 1729. E şi cea mai veche piesă pe care o deţine muzeul. Preotul Antal ne-a vândut colecţia sa de pecetare cu cinci milioane de lei vechi", îşi aminteşte directorul adjunct al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, Janeta Ciocan.
Cel mai vechi pecetar al colecţiei provine din satul Călineşti. Muzeografii spun că este cel mai vechi pecetar cunoscut în colecţiile muzeale sau private din ţară. Pecetarul a fost făcut din lut ars. „Corpul pecetarului are o înălţime de 6,5 centimetri şi un decor foarte simplu, o cruce incizată pe trupul său şi muchiile marcate cu dinţi de lup, iar la bază are încrustate cu litere chirilice slova «Iisus Hristos Biruitorul». Cu acest pecetar era marcată prescura pentru naşteri, cununii şi înmormântări", explică Janeta Ciocan. Cele 32 de pecetare sunt realizate din ceramică, marmură sau lemn uşor şi au modele şi dimensiuni diferite.
Legenda pecetarelor
Potrivit legendelor, pecetarele erau păstrate cu sfinţenie în casele oa
