Umbrele trecutului par sa reapara cu incapatinare, la care se adauga vocile neoficiale ale unora ce pretind a reprezenta glasul pretinsului adevar istoric. La Bucuresti a avut loc in zilele de 11-12 august o vizita oficiala a Presedintelui Statului Israel, Shimon Peres. Istoria relatiilor romano-israeliene este lunga si, desi nu lipsita de obstacole, in general pozitiva. Dupa 1989, Romania si Israel au devenit un fel de aliati neoficiali, asa cum a ilustrat recentul accident tragic in care si-au pierdut viata in muntii Bucegi sasemilitari israelieni si unul roman. Cu toate acestea, nu toate umbrele au disparut. Umbrele trecutului par sa reapara cu incapatinare, la care se adauga vocile neoficiale ale unora ce pretind a reprezenta glasul pretinsului adevar istoric. Din pacate, aceste ultime voci abunda atit in comentariile "forumistilor" la articole publicate in ziare, cit si in rindurile unor organizatii neguvernamentale care isi fac publica ura combinata cu ignoranta. Astfel, la 3 august, in ajunul vizitei lui Peres, citeva organizatii neguvernamentale au organizat o demonstratie in fata ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, protestind, pasamite, impotriva amestecului intern in treburile Romaniei. Acest amestec, se afirma in protestul adresat si lui Peres personal, nu ar fi decit prelungirea in postcomunism a dominatiei iudaice din timpul comunismului. Legenda iudeo-bolsevismului era ilustrata, printre altele, prin nume de comunisti care orice au fost, numai evrei nu. Printre ei se numarau Gheorghe Apostol, Teohari Georgescu, Pantiusa Bodnarenco sau Miron Constantinescu. Dar ce provocase minia acestora? Pasamite, un protest al Institutului National pentru Studierea Holocaustului in Romania "Elie Wiesel" din 19 iulie, urmat, zece zile mai tirziu, de o declaratie a lui Radu Ioanid, directorul diviziei de programe arhivistice internationale din cadrul Muzeului Memoria