…cand am inceput acest mini-serial despre limitele disciplinei de partid, habar nu aveam cat de mult se vor inflama spiritele pe aceasta tema – atat in PSD cat si in PDL. De atunci, insa, in doar doua zile, lui Mircea Geoana “i s-a taiat microfonul”, cu o duritate care, aparent, spune multe despre adevaratul caracter al lui Victor Ponta, dar si despre caracterul lui Geoana. In realitate, n-am aflat decat ceea ce stiam deja. In PSD, seful doborat, adulat pana ieri, e pus la colt pe coji de nuca si, daca nu invata lectia, e eliminat. Cum vorbim, insa, de PSD, toata lumea stie lectia si se supune dupa putine zvacniri, de ochii lumii. Asa s-a intamplat cu Ion Iliescu, asa s-a intamplat cu Adrian Nastase, asa se intampla acum cu Geoana, asa se va intampla maine cu Ponta. Nimic nou sub soare. Fericit ca a ramas cu functie de presedinte al Senatului, i.e., cu casa de protocol, fostul presedinte a acceptat, fara cracnire, pedeapsa. Ce-i libertatea cuvantului prin comparatie cu o casa? Un moft.
De atunci, Elena Udrea a intrat, ca de fiecare data, in siajul lui Traian Basescu, cerand si ea mai multa disciplina in partid, comentand sarcastic declaratia lui Boc cu “aratatul cartonasului galben”. “Cartonasele galbene“, a comentat Udrea, “exista doar in fotbal“. In politica, sa intelegem, exista doar cartonase rosii. Uite, insa, paradoxul: criticand lipsa de disciplina din PDL si slaba reactie a lui Emil Boc, Elena Udrea a dat dovada de … lipsa de diciplina. A procedat, altfel spus, precum Preda sau Voinescu: si-a criticat seful si a criticat, in public, situatia in care se gaseste partidul. Din doua una: fie disciplina de partid trebuie respectata in orice conditii – si-atunci nici partidul si nici seful nu pot fi criticati pentru lipsa de disciplina, fie in anumite situatii partidul sau seful pot gresi, si-atunci se cuvin criticati in public. Elena Udrea trebuie sa se
