Istoricul festivalului desfăşurat între 13 şi 15 august la Săpânţa este scurt şi la obiect, ca o dragoste la prima vedere care loveşte din plin. Un muzician irlandez, Shaun Davey, a venit în urmă cu doi ani cu o bursă în România pentru a studia originea comună şi similitudinile dintre cultura română şi cea irlandeză. A descoperit Cimitirul Vesel de la Săpânţa şi şi-a dorit să compună muzica potrivită pentru epitafurile nostime de pe crucile albastre din Cimitirul Vesel. Zis şi făcut. Shaun Davey a compus lucrarea "Voices from the Merry Cemetery of Săpânţa" şi a invitat muzicieni români şi irlandezi să o interpreteze. Numai că cercul nu ar fi fost cu adevărat închis dacă această muzică nu s-ar fi auzit în locul care a generat-o, adică în Cimitirul Vesel. În proiect s-a mai implicat un irlandez, Peter Hurtley, căsătorit cu o româncă, care s-a decis să organizeze un întreg festival pornind de la acest concept. Aşa a luat naştere „Drumul lung spre Cimitirul Vesel", festival făcut integral cu banii lui Peter Hurtley, fără nici o implicare materială din partea autorităţilor. Festivalul avea să aibă două manifestări distincte: concertul "Voices from the Merry Cemetery" şi încă un spectacol maraton, cel al rapsozilor populari români, aleşi pe sprânceană de directorul artistic al festivalului, muzicianul Grigore Leşe. Un tren întreg a traversat în acest scop ţara de la Bucureşti la Sighetu Marmaţiei şi retur ducând cu el trupele numite de Grigore Leşe "Aurul României": Aromânii Fârşeroţi din Cogealac, Rapsozii Gorjului şi Mambo Siria la care s-au adăugat apoi muzicanţi din partea locului.

Festivalul, mană cerească pentru pensiunile din Săpânţa

Trenul de noapte a plecat din Gara de Nord având la bord mari „producători" de veselie. "Rapsozii Gorjului" au trecut prin toate vagoanele cântând cântece de joc şi voie bună pentru pasageri. Nici măcar faptul că t