Prigoana comuniştilor a lovit din plin Mănăstirea Bodrog din judeţul Arad: după anul 1948, lăcaşul de cult a rămas fără terenuri agricole, iar mulţi călugări au ajuns în închisori. În 1959, mănăstirea a devenit sediul CAP din comună.

Istoria, legendele şi credinţa sunt principalele atracţii ale Mănăstirii Hodoş-Bodrog. Situată la numai câţiva kilometri de Arad, mănăstirea este cea mai veche din România. Aici preoţii au slujit fără întrerupere. A scăpat de tătari, de turci, de tunurile generalului Bucov, dar n-a scăpat de comunişti, care au transformat-o în CAP.

Turiştii străini sunt atraşi de mănăstire şi vin la Bodrog chiar dacă aparţin altor confesiuni decât cea ortodoxă. Ei sunt de-a dreptul fermecaţi de frumuseţea locului desprins ca dintr-un basm. Cei care au trecut o dată pe la Bodrog revin mereu şi spun că mănăstirea de lângă Mureş este un adevărat colţ de rai.

Inima şi mormântul călugărului Metodie

Aşezământul monahal este situat la doar câţiva kilometri de Arad. Pentru turistul care vine la Bodrog, situaţia şochează încă de la început. Aici se împleteşte istoria cu modernul: o parcare frumos amenajată, flori, curăţenie, dar şi legende vechi. Cum intră în curtea mănăstirii, apar un sicriu din piatră şi o inimă uriaşă amplasată pe zidul bisericii. Legenda spune că, cu mult timp în urmă, unul dintre călugării mănăstirii, Metodie, a fost căutat de către mama sa, o femeie bătrână şi bolnavă care nu a fost de acord cu drumul în viaţă ales de fiul său.

Metodie nu a vrut să stea de vorbă cu ea. Supărată, bătrâna şi-a blestemat fiul călugăr chiar în poarta aşezământului monahal ca atunci când va muri să nu-l primească pământul, aşa cum nici el nu şi-a primit mama. Întâmplarea a fost dată uitării şi, după ani, călugărul Metodie a murit. A fost înmormântat creştineşte, dar pământul nu i-a primit trupul, iar sicriul său a ieşit pur şi sim