Parlamentul - în forma lui legitimă, aşa cum a fost ales de cetăţeni, este exclus total

Ca să conduci o ţară, mai ales într-un moment greu, ai cu siguranţă nevoie de chemare. Dar n-ai nevoie să fii "chemat" acolo de Traian Băsescu. Din păcate, una dintre cauzele pentru care ţara noastră se află în situaţia-limită de astăzi este tocmai acest mod de a pune la cale guvernări. Traian Băsescu nu glumeşte, el chiar a practicat tot timpul "guvernarea pe chemate". Şi acum îl auzim pe şeful statului povestind cum o să-i "cheme" el pe unii la guvernare în toamnă, speriindu-i niţel că s-ar putea să nu le convină. Precizare necesară: Traian Băsescu nu vorbeşte despre fabrica lui de îngheţată şi despre viitoarea conducere a fabricii, ci despre Guvernul României, care, conform Constituţiei (art. 103), trebuie să obţină "încrederea Parlamentului", şi nu a preşedintelui.

Să ne reamintim: În decembrie 2004, când a început dezastrul fără ca nimeni să bage de seamă, noul preşedinte a înjghebat, "pe chemate", un guvern din cioburi, doar pentru a refuza dreptul PSD-ului de a forma Executivul. A pus în aceeaşi oală Alianţa D.A. cu UDMR şi "a chemat" alături de ei PC-ul, după ce i-a arătat în prealabil o pisică, probabil portocalie. Stabilitatea unei asemenea guvernări s-a văzut. Chiar în primul an de după intrarea în UE, ţara a fost, practic, paralizată.

În 2008, povestea se repetă. E următorul moment în care Traian Băsescu poate forma un guvern după capul lui şi împotriva Constituţiei. Atunci "a chemat" la guvernare PSD-ul, alături de PDL, iar PSD-ul a făcut greşeala să accepte. E adevărat, şi datorită faptului că PNL, după alegerile parlamentare, timp de o săptămână, în negocierile cu PSD, a continuat să solicite un premier liberal pentru guvernul de alianţă. Deşi PNL, cu 20% locuri în Parlament, îşi menţinuse guvernul minoritar liberal şi premier