500 de euro şi o funcţie de conducere îşi doresc absolvenţii români după trei ani de activitate. Dacă n-au experienţă, îşi reduc pretenţiile la 300.
Mii de absolvenţi devin anual posesori de diplome pe care nu le pot folosi. Discrepanţa dintre cursurile universitare şi piaţa muncii este din ce în ce mai evidentă. Încurajaţi de un sistem în care notele mari se obţin fără nici o dificultate, iar specializările se cumpără ca orice bun banal, mulţi dintre tineri aşteaptă un serviciu pe măsura gradului academic: o funcţie de conducere şi un salariu de câteva sute de euro.
12.218 tineri sunt, din această vară, posesori de BA (diplomă de licenţă) sau MA (diplomă de masterat) la Universitatea din Craiova. Cu posturile din administraţia locală îngheţate, cu firme care, dacă nu se-nchid, îşi restructurează personalul, şansele să găsească un loc de muncă sunt din ce în ce mai mici. O analiză cuprinsă într-un raport publicat de Ministerul Muncii privind problemele actuale ale populaţiei tinere din România arăta că munca nu e privită ca o cale importantă de împlinire. „Doar 11% dintre cei intervievaţi consideră munca drept primă condiţie pentru reuşita în viaţă, în România“. Cei mai mulţi consideră că este important „să provii dintr-o familie înstărită, să ai o calificare cât mai înaltă sau să cunoşti oameni bine situaţi“.
Migraţia
În ciuda acestui context, în care piaţa muncii este dinamică, loialitatea - scăzută, iar formarea universitară - neglijată, aşteptările tinerilor sunt, cel puţin în opinia angajatorilor, nerealiste. Mulţi dintre proaspeţii absolvenţi consideră că numărul diplomelor trebuie să fie direct proporţional cu salariul. Un grafic realizat cu patru ani în urmă arăta că doar 35% dintre tineri erau mulţumiţi de remuneraţie, iar atunci când se raportau la nivelul de trai, doar 10,5% dintre respondeţi s-au declarat „mulţumiţi şi f
