Antibioticele sunt principalii duşmani ai florei intestinale, formată din bacterii care colonizează tubul digestiv imediat după naştere. Rolul ei este să asigure imunitatea organismului, o digestie optimă şi să sintetizeze o serie de vitamine precum acidul folic (vitamina B9), vitamina K şi vitamina B 12.
La făt, tubul digestiv este steril, dar colonizarea cu bacterii începe odată cu naşterea şi cu alăptarea. Mai mult, s-a demonstrat că naşterea vaginală îl „contaminează" pe copil cu un număr mare de bacterii şi, ca urmare, el are o imunitate mai puternică şi un tub digestiv populat cu bacterii bune la aproximativ o lună de la naştere. În schimb, la copiii născuţi prin cezariană, flora intestinală se echilibrează în aproximativ şase luni.
Absenţa alăptării, o cauză la bebeluşi
Dezechilibrele florei intestinale sunt vinovate pentru multe dintre problemele digestive frecvent întâlnite la bebeluşi (diaree, candidoze, indigestii, gaze).
Celebrele colici ale bebeluşilor, dar şi problemele digestive apărute după diversificarea alimentaţiei au drept cauză imaturitatea florei intestinale a micuţilor. Însă studiile arată că alăptarea pentru cel puţin şase luni după naştere asigură micuţilor o floră intestinală mai puternică decât în cazul celor hrăniţi cu lapte din formulă.
Antibioticele orale o dezechilibrează
În mod normal, în organism există un echilibru între bacteriile benefice, bacteriile dăunătoare şi ciupercile, cum este, de exemplu, Candida.
Administrarea de antibiotice distruge în egală măsură bacteriile rele şi pe cele bune, dar nu distruge şi ciupercile care ajung să se înmulţească excesiv. Din acest motiv, tratamentele repetate cu antibiotice dau adesea candidoză vaginală sau bucală. În plus, este asociată consumului de antibiotice „colita de antibiotice" dată de bacteria Clostridium difficile, care produce toxine şi
