Datoria externă totală a continuat tendinţa ascendentă şi a atins un nou maxim istoric, de 87 mld. euro, după un salt de aproape un miliard de euro în al doilea trimestru.

Totuşi, ritmul de creştere s-a temperat în absenţa intrării unor noi tranşe de la FMI şi Comisia Europeană (CE).

În primul trimestru s-a înregistrat un avans al datoriei de 6 mld. euro faţă de sfârşitul anului trecut, creşterea venind în principal pe fondul intrării tranşelor de la FMI şi CE, de 2,4 mld. de euro şi respectiv 1 mld. euro, precum şi a eurobondurilor în valoare de 1 mld. euro lansate de România.

"Către finalul acestui an ar trebui să vedem creşteri semnificative ale datoriei externe pe fondul împrumuturilor de la FMI şi CE. Creşterea datoriei sectorului privat va fi redusă din cauza deteriorării perspectivelor economiei româneşti", a comentat Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

În trimestrul al treilea urmează să se vadă în datoria externă şi a cincea tranşă din împrumutul de la FMI în valoare de circa 900 mil. euro, care a intrat la rezerva BNR în iulie, precum şi suma de 1,5 mld. euro, care ar urma să fie virată de CE în septembrie.

Creşterea datoriei externe din trimestrul al doilea a fost determinată în principal de datoria pe termen lung, în condiţiile în care datoria pe termen scurt a rămas la un nivel comparabil cu cel de la finele lunii martie, de 12,5 mld. euro. În condiţiile perspectivelor de înrăutăţire a situaţiei economiei, unii analişti apreciază că majorarea datoriei externe va fi indusă în continuare în principal de creşterea datoriei pe termen mediu şi lung.

Datoria externă privată acumulată de bănci şi companii continuă să reprezinte mai mult de jumătate din datoria externă totală a României, însă ritmul de creştere s-a atenuat semnificativ.

În al doilea trimestru datoria băncilor a revenit pe panta descendentă, î