- Cultural - nr. 611 / 19 August, 2010 Viata lui a fost aceea a unui om oarecare: modesta, simpla, discreta, in ciuda unei reusite pe care putini o cunosc, de care cantaretul din el nu a facut niciodata caz. Probabil ca suntem una din tarile cu cei mai multi cronicari de fotbal si actori _ solisti de muzica usoara. Daca pentru unii actori este vorba doar de un hobby, de-o pasiune extraprofesionala, cativa dintre ei au optat definitiv pentru microfon si muzica usoara, devenind, pe parcursul timpului, mari vedete ale genului. Cornel Constantiniu este unul dintre putinii asi ai cantecului de la noi, incercand, alaturi de Mihai Constantinescu, Angela Similea, Corina Chiriac, Adrian Enache, Marius Teicu, sa tina piept onorabil mult mai numeroaselor vedete din randul "noului val". Cornel Constantiniu a debutat stralucitor cu patruzeci de ani in urma, pe cand era student la I.A.T.C., castigand trofeul concursului TVR _ "Steaua fara nume". A provocat o impresie extraordinara cu vocea sa patrunzatoare, cu sensibilitatea sa copilareasca. Au trecut anii si iata-l tatic cu doi copii ce au la aceasta data varsta tatalui lor la… debut. Dar, tot Cornel mai are un frate geaman prin S.U.A si multa, multa… tristete. Sa-l fi uitat admiratorii? Piese cum ar fi: "Tu esti tot ce ma uimeste", de Marcel Dragomir, "Brad Batran", de Sabin Pautza (premiul juriului la "Slagare in devenire"), "De unde vii?", de Marcel Dragomir, "Acasa", de Mihai Constantinescu, "Lasa lumea sa vorbeasca", de Vasile V. Vasilache, "Cantec de iubire", de Alexandru Mandy, atatea melodii ale Cameliei Dascalescu sunt legate definitiv de numele sau. Cariera sa prodigioasa, in cursul careia a lansat zeci de slagare de muzica usoara romaneasca, i-ar fi dat dreptul sa posede mai multa dragoste… mai mult optimism. Intamplarea a facut sa pot sta de vorba cu el: un om imbatranit… un om plin de tristete. Candva, ne vom da sea