In orice institutie publica la orele de ghiseu e forfota. Cred insa ca forfota de la institutia numita ITM, punctul de lucru din str. Octavian Goga nr 2, bate concurenta cu orice alta forfota din orice alta institutie aflata in tara.
Acolo, intr-o incapere cu aspect de fost garaj, amenajata cu zeci, daca nu cumva sute, de ghisee, cu zeci, daca nu cumva sute de calculatoare si zeci, daca nu cumva sute de functionari, stau si asteapta la rand sute, daca nu cumva mii de persoane pe zi.
Singura usa de intrare - de dimensiunea celei de la o bucatarie obisnuita - si doua usite de iesire - de marimea celor de la o toaleta confort unu - sugereaza dimensiunile unui eventual dezastru, in cazul cand, Doamne fereste, ar izbucni un foc, s-ar sparge o teava, s-ar starni un cutremur sau pur si simplu o panica, atunci cand cineva, negasindu-si portofelul, ar stiga alarmat "sariti, hotii!".
Timpul trece, leafa merge, noi, cu drag, muncim
In acest spatiu public, serpuiesc cozile celor care asteapta, fiecare cu cel putin doua hartii in mana, una ca s-o depuna la ghiseu, iar cea de a doua ca s-o preia stampilata si s-o prezinte sefului, la birou, ca justificare ca n-a stat degeaba si ca si-a meritat salariul unei zile de munca.
Dintre toate cozile cate serpuiesc in respectivul spatiu institutional, cea mai incurcata, intortochiata, mai lunga si mai zgomotoasa este, pe departe, la locul unde se depune declaratia cu datele privind plata contributiilor de catre agentii economici catre ITM - initiale ce simbolizeaza in limbaj institutional Inspectoratul Teritorial de Munca.
Cine nu cunoaste acest amanunt si-ar putea inchipui ca multimea, intepenita in asteptare, simbolizeaza mai mult un inspectorat de Nemunca, decat unul de Munca.
Munca il innobileaza pe om, dar mai ales pauza de pranz
Momentul cul
