Crede cu tărie în ideea de sindicat şi regretă că unii profesori pun egal între membru de sindicat şi cotizaţie.

Emil Mocian predă educaţie fizică de aproape 40 de ani, iar de la Revoluţie a intrat în sindicat pentru că este de părere că trebuie să fie cineva care să apere interesele dascălilor. „Inevitabil, într-un loc de muncă apar conflicte, iar atunci cineva trebuie să discute cu patronatul şi să se ajungă la un numitor comun", explică Mocian. Acesta se consideră un fel de avocat care luptă pentru profesori. S-a lovit de nenumărate ori cu situaţii în care a trebuit să descâlcească intrigile ţesute de unii şi să facă dreptate. „Am întâlnit o grămadă de situaţii în care unor dascăli li s-a redus pe nedrept activitatea didactică pentru ca alţii să le ia locul, alţii cu pile. Din păcate, încă mai funcţionează sistemul pilelor, ceea ce nu este deloc bine", mai spune sindicalistul. El se bucură atunci când reuşeşte să rezolve situaţiile neplăcute în care ajung, fără voia lor, unii profesori. „Îmi place să-i ajut pe oameni, de aceea mă documentez foarte bine înainte să mă apuc de treabă. În plus, nu pot înţelege raţionamentul unor primari din judeţ care refuză să deconteze transportul dascălilor ce îi învaţă carte pe copii din propriile comune. Cred că aceştia dau dovadă de prea multă rău-voinţă şi nu înţeleg de ce. De nu ştiu câte ori m-am lovit de astfel de cazuri", adaugă bărbatul. Membrii de sindicat, nu cotizanţi Mocian regretă că unii dintre profesori nu se implică cum trebuie în acţiunile de sindicat, că spun una şi fac alta. „Deşi mulţi mă asigură că vin la mitinguri, în realitate, la acele proteste nici nu se obosesc să meargă. Vreau ca oamenii să nu fie doar cotizanţi, ci membrii de sindicat cu tot ce presupune această calitate", susţine sindicalistul. A învăţat la „fabrica de domni" Deşi tatăl lui vroia să-l vadă medic, el s-a opus şi s-a făcut pro