O stea cu un puternic camp magnetic a pus pe ganduri oamenii de stiinta, care revizuiesc teoriile cu privire la aparitia gaurilor negre.
Steaua a fost descoperita in grupul Westerlund 1, din constelatia Ara, la aproape 16.000 de ani lumina de noi. Gruparea a fost descoperita in 1961 de un astronom suedez si este unul din punctele preferate de observatie ale astronomilor, arata
The Telegraph.
Aici se regasesc sute de stele masive, unele stralucind cu puterea a milioane de sori, iar unele dintre acestea au diametrul de doua mii de ori mai mare decat cel al Soarelui nostru.
In plus, in comparatie cu alte grupari de stele, Westerlund 1 este foarte tanar: toate stelele s-au nascut in urma unui singur fenomen, in urma cu 3,5-5 milioane de ani. Este, practic, ceea ce a ramas in urma unei stele neutron, formata in urma exploziei unei supernove, iar aceasta poate avea un camp magnetic de milioane de ori mai puternic decat al Pamantului.
De ce nu a devenit gaura neagra?
Oamenii de stiinta cred ca steaua cu camp magnetic ar fi fost de cel putin 40 de ori mai mare decat Soarele, arata un studiu publicat in revista "Astronomy and Astrophysics".
Iar acest lucru naste semne de intrebare. In genere, se presupune ca stelele de 10 pana la 25 de ori mai mari decat Soarele devin stele cu camp magnetic, insa cele mai mari produc gauri negre, dupa ce se prabusesc din pricina gravitatiei.
In acest caz, aceasta stea ar fi trebuit sa devina o gaura neagra: autorii sustin insa ca exista si o alta posibilitate, ca steaua sa fi devenit mai mica pana cand a ajuns o stea neutron.
Acestia cred ca a fost vorba despre un sistem binar, iar cele doua stele au inceput sa interactioneze, una dintre acestea devenind mai mare si "furand" din masa celeilalte, pana cand a explodat, devenind o supernova.
