Stând aşezată între blândele coline ale Bucovinei, zidită parcă pentru a înfrunta înălţimile, Mănăstirea Dragomirna, ctitorie a marelui mitropolit şi cărturar Anastasie Crimca, face parte din valorile de patrimoniu care dau unicitate Bucovinei. Biserica mănăstirii poartă hramul Pogorârii Duhului Sfânt, sfântul locaş dând impresia unei nave, vechiul simbol al Bisericii Creştine. ÎN BUCĂTĂRIE

Ce se găteşte în cuhnia Mănăstirii Dragomirna? Stăm de vorbă cu maica Telca şi maica Maria Magdalena. "Mâncăm peşte, brânzeturi, legume şi fructe. Pentru oaspeţi gătim carne, în afara zilelor de luni, miercuri şi vineri." Ne-am nimerit la mănăstire într-o zi de vineri, iar măicuţele găteau, pentru masa de seară, clătite de post şi dovlecei pane. Vestea delicioaselor clătite de la Dragomirna a trecut de mult graniţa mănăstirii. Măicuţa Telca ne-a dat reţeta celebrelor clătite: "Apă minerală, un praf de sare, esenţe după preferinţă şi făină. La o jumătate de litru de apă minerală se pun în compoziţie 2-3 linguri de ulei. Se amestecă toate ingredientele până ce aluatul devine curgător. Se coc în tigaie şi se umplu cu miere de albine, amestecată cu nuci pisate sau cu dulceaţă", spune maica Telca.

Reţeta clătitelor de la Dragomirna şi secretele ei le veţi regăsi în volumul 7 din "Poveştile bucătăriei româneşti" - fiindu-ne oferită spre publicare în capitolul destinat reţetelor de la cititori. Însă despre bucatele mănăstireşti de post, în general, mai multe ne spune Radu Anton Roman în volumul 6, cel care apare mâine. Noi, la Dragomirna, aveam să probăm încă o dată că bucatele sunt parcă mai savuroase la mănăstire, "căci sunt binecuvântate". "Fiecare măicuţă îşi împlineşte îndatoririle - toate măicuţele rotindu-se, câte o săptămână, la toate muncile - ce-i revin. Care la bucătărie, care în grădină, care în biserică", ne povesteşte maica stareţă Heruvima.

@N_P