- Politic - nr. 612 / 20 August, 2010 Cel putin persoanele care au trecut de prima tinerete stiu ca dezvoltarea tarii se facea pe baza Directivelor adoptate de congresele PCR. Pe baza unor asemenea documente, s-au facut industrializarea tarii, transformarea si modernizarea agriculturii, ridicarea culturala a intregului popor si inca destule altele. Am trait electrificarea tarii si disparitia opaitelor si a lampilor cu petrol. Prin propaganda audio-vizuala, prin invatamant de partid si prin expuneri la caminele culturale, populatia era informata in legatura cu ce se va construi si cum va creste nivelul de trai. Oamenii munceau si asteptau, stiind ca ceea ce s-a propus se va face, mai repede sau mai tarziu, chiar daca nu erau de acord cu unele lucruri. Revolutia "biruitoare", din 1989, si-a propus, si ea, la modul general, anumite obiective, care, cel putin in ce priveste dezvoltarea economiei nationale, au fost si sunt fictiuni. Cele doua decenii de dezvoltare, cu adevarat democratica, s-au dovedit a fi o perioada eficienta de jaf si de distrugere a ceea ce s-a construit cu mari sacrificii timp de 50 de ani. De fapt, revolutia s-a desfasurat sub deviza "Jos Ceausescu!" si, apoi, "Jos comunismul!". Alte chemari n-au fost, si nici programe de dezvoltare n-au aparut pana acum. Cei peste 15.000 de specialisti, care urmau "sa infloreasca tara", n-au mai aparut. Astazi, tot mai multi cetateni afirma ca revolutia a avut, totusi, un program bine gandit si temeinic pregatit, dar tinut la mare secret. Cati oameni ar mai fi mers la revolutie, daca ar fi stiut ca vor ramane fara locuri de munca, unii fara locuinte, si cu alte atatea napaste pe cap? Acum se vorbeste, pe ici-pe colo, despre programe de investitii, dar oamenii nu mai sunt incantati de asemenea promisiuni. Daca investitiile vor fi facute de catre statul roman, de indata ce vor fi terminate, vor fi vandute, in p