Douăzeci de ani în care s-au cârpit, haotic şi fără consistenţă, câteva drumuri, în care locuinţele au îmbătrânit, conductele s-au învechit şi spart, şinele de cale ferată s-au furat. Două decenii în care groapa din fundul curţii peste care s-a aşezat o structură din lemn a rămas, pentru mulţi, singura soluţie de a avea un WC, iar fântâna din gospodărie sau cişmeaua de la drum este idilica sursă de apă potabilă.

Avem 601 kilometri de drumuri publice modernizate din cei 2.242 de kilometri cât arată statisticile că există în Dolj. Doar opt localităţi sunt racordate la reţeaua de canalizare şi numai 32 au alimentare cu apă. Peste 80 de lei costă un bilet dus-întors Craiova-Bucureşti, cu întârzieri şi saună incluse în preţ. Cât despre blocurile vechi de peste 50 de ani, n-a existat niciodată un plan de reabilitare şi consolidare, nici chiar după cutremurul din '77. Suntem însă cuprinşi, ca ţară, la numărul 126 din totalul de 134 de state comparate de Forumul Economic Mondial la capitolul calităţii drumurilor. Pe pagina destinată cetăţenilor americani care urmează să ajungă în România, Departamentul Afaceri Consulare al SUA (http://travel.state.gov/travel/cis_pa_tw/cis/cis_1004.html) descrie condiţiile de siguranţă în trafic, menţionând numeroasele drumuri aflate în reparaţii, neasfaltate, prost luminate, înguste şi fără linii de demarcaţie. Conform Federaţiei Drumurilor a UE, România are cea mai mare rată de accidente în trafic din Uniunea Europeană. „Traversaţi doar acolo unde există treceri de pietoni şi asiguraţi-vă mereu din ambele părţi, înainte. Trecerile sunt, de obicei, prost marcate, iar şoferii tind să le ignore chiar dacă există semafoare“.

Servicii dispărute şi liber la disponibilizări

„Sunt exact de la calendele greceşti“, rezumă starea unora dintre vagoanele de călători Dan Urseiu, liderul de sindicat de la Serviciul Vagoa