După aproape 35 de ani de „telenovelă“, Iranul porneşte, astăzi, la Bushehr, în sudul ţării, cu ajutorul ruşilor, dar sub supravegherea inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), prima centrală nucleară.

Acest proiect a fost început de grupul german Siemens înaintea revoluţiei islamice din 1979, apoi întrerupt la scurt timp după declanşarea războiului Irak-Iran în 1980. Rusia a reluat în 1994 lucrările, care ar fi trebuit iniţial să se încheie în 1999. Specialiştii ruşi vor încărca în reactor combustibilul.

„În total vor fi 165 de bare de combustibil în centrul reactorului", a declarat purtătorul de cuvânt al agenţiei atomice ruse Rosatom, Serghei Novikov. Încărcarea şi pornirea ar dura între şapte şi opt zile, iar producţia ar urma să înceapă la jumătatea lui septembrie.

Îngrijorare în Israel şi SUA

Acest eveniment nu a căzut bine la Ierusalim şi Washington. În martie, când premierul Vladimir Putin a declarat că centrala de la Bushehr va funcţiona din vară, şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton, a considerat data „prematură". Această decizie a divizat „Grupul de la Viena" format din Rusia, SUA şi Franţa. Cel mai îngrijorat este însă Israelul.

Publicaţia „The New York Times" scrie că Administraţia SUA a convins Ierusalimul că Iranul ar avea nevoie de cel puţin un an pentru a obţine o armă nucleară, reducând şansele unui atac preventiv israelian împotriva instalaţiilor nucleare iraniene în următorul an. Fost ambasador american la ONU, John Bolton susţine că Israelul a ratat ocazia unui atac.

„După ce combustibilul va fi în reactor, un atac ar însemna emanaţii de radiaţii ce ar putea afecta populaţia civilă", a declarat Bolton pentru postul de televiziune Fox Business Network.

Teheranul vrea şi rachete S-300

Iranul a avertizat că „orice agresiune împotriva centralei va primi o ripostă