Ridicată în 1870 moara care l-a inspirat pe bardul de la Hordou este perfect conservată, dar deloc promovată. Accesul la moară se face pe o cărare strâmtă, care trece prin curţile a două familii. În plus casa, o bijuterie de arhitectură populară nu este promovată şi rămâne o necunoscută pentru sutele de turişti care ajung în zonă.
Moara lui Coşbuc, o construcţie menţionată în multe dintre creaţiile poetului este vizitată rar de turiştiii care trec prin zonă şi nu ştiu de existenţa ei.Potrivit directorului Muzeului „George Coşbuc", Constantin Catalano, moara a fost construită în anul 1870 şi a funcţionat până în preajma primului război mondial, atunci când a fost dezafectată: „ Moara apare pentru prima dată în actele oficiale ale comunei Hordou la 1870, ca moară de fărină, proprietate a preotului Sebastian Coşbuc, construcţia din lemn fiind construită de bunicul sau străbunicul lui Coşbuc, poate că pe la 1800", spune Catalano. Moara a funcţionat efectiv până în jurul anului 1914, măcinând grăul şi porumbul localnicilor: „ Suntem foarte siguri că după moartea poetului moare nu mai funcţiona şi a început să se degradeze", spune directorul Muzeului „George Coşbuc". Probleme de proprietate
Terenul de sub moară a devenit obiect de dispută între numeroasele familii, urmaşe ale poetului şi care revendicau dreptul de proprietate. După îndelungi şi grele tratative, cele 10 ari de teren au fost achiziţionate de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud contra sumei de 70 de mii de lei. Din păcate, deşi, terenul aparţine acum Complexului Muzeal, accesul spre moară este foarte greoi şi se face pe o cărare lată de un metru care străbate curţile a două familii din apropiere: „ Este greu de ajuns aici, dar asta e situaţia, deocamdată nu putem face mare lucru. Trist este că nu putem exploata acest monument la adevăratul lui potenţial", explică Constantin Catalano. Promisiuni