Întrebarea e simplu de formulat: "Avem prea mulţi câini pe domeniul public, ce facem cu ei?". Răspunsul, însă, se dovedeşte a fi foarte greu de găsit. În cazul autorităţilor brăilene, mai greu chiar decât dezlegarea misterelor originii universului! Sunt ani de zile de când problema cânilor nu-şi găseşte rezolvare ci, din contră, se acutizează continuu, într-un ritm care exasperează majoritatea brăilenilor.

În ultimii patru ani, Primăria s-a spălat oarecum pe mâini, pasând responsabilitatea strângerii câinilor către Asociaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului "Horez", un ONG înfiinţat de Vasile Horez, brăilean cu antecedente penale cunoscut în mediul politic după ce a candidat la funcţia de primar, în 2004. Fiindcă deţinea o mică fermă lângă satul Lacu Sărat, pe care a transformat-o în adăpost pentru câini, Horez a obţinut, în 2006, pe vremea primarului Constantin Cibu, contractul de ecarisare a municipiului. Ce a urmat, se ştie. Câinii au continuat să "prospere" pe străzi, iar pe capul lui Horez a plouat cu ocări din toate părţile. Pe de-o parte l-au înjurat brăilenii nemulţumiţi de prezenţa masivă a maidanezilor, brăilenii muşcaţi pe stradă şi brăilenii care nu se pot odihni noaptea din cauza lătrăturilor. De cealaltă parte, l-au blestemat, literalmente, autointitulaţii iubitori de animale, cei nemulţumiţi atât de faptul că se strâng câinii de pe străzi cât şi de condiţiile în care sunt ţinute animalele în padocurile amenajate la Lacu Sărat. Totodată, s-a spus despre Horez că ar fi doar un paravan în spatele căruia se vehiculează sume imense, destinate campaniilor electorale ale băieţilor deştepţi. Asta în contextul în care, pentru serviciile de capturare şi cazare a câinilor, APAM "Horez" a încasat, în medie, pe an, circa opt miliarde de lei vechi de la bugetul local. Putem concluziona deci că, din punct de vedere al ecarisajului, ultimii patru ani au f