- Cultural - nr. 613 / 21 August, 2010 Stop. Acest biet robot primitiv, Csobánczi Elemér, reinventeaza istoria, dupa ce a uitat totul, trecand prin "socurile" care sterg memorii, fara a putea anula documente. Si a scris cartea spre a i-o preda lui Markó si-ai lui, dar si lui Lászlo Tõkés, spre a o folosi drept "carte de rugaciuni". De la un capat la altul, ineptii. Ei, ungurii, au intemeiat si Kievul. Tot ei, dupa teorii de ei inventate, impinsi de popoare inrudite, dupa ce s-au asezat o vreme in tinuturile dintre Don si Nipru, s-au trezit apoi intre Nipru si Carpati, in teritoriul brazdat de Bug, Nistru, Prut si Siret. Aici, in acest teritoriu, pe care l-au botezat "Etelkûz" ("Provincia dintre fluvii"), au avut o noua misiune planetara: sa intemeieze Basarabia si Moldova, gasite, probabil, tot fara stapani. Tot atunci, au ajuns si-n Campia Subcarpatica sau Muntenia, in jumatatea sudica a "stravechii" Ungarii Rasaritene, pe care o margineste Dunarea de Jos. O isprava care apartine "hunilor albi". Statisticienii huni ai vremii ne rescriu si altfel istoria: in anul 1222, un popor balcanic de pastori, numit "oláh", vagabonda, zic ei, pe la hotarul sudic al Ungariei. Vestitul Bela al IV-lea a permis acestui popor vagabond, pribeag, fara patrie, sa se aseze pe stravechiul pamant al ungurilor, intr-o zona rarefiata de expeditia mongola. Ne spune acest Csobánczi Elemér si pe unde s-au asezat primii ciobani valahi: Valea Oltului, apoi in Moldova si Basarabia. Evident, printre bastinasii unguri, cumani, pecenegi si iazigi. Sunt clare si "statisticile": in baza "pasapoartelor" lui Bela al IV-lea, in Bazinul Carpatic numarul valahilor adusi era de 15.000. Vai, Elemér! Faci de rusine o tara... Cum s-au adunat in mintea ta atatea fantezii?! Unde s-a format limba romana? Dupa "izvoarele" lui Csobánczi, in Balcani, mai precis in Moesia, sub influenta limbii latine vulgare a pasto