Datoria e consemnată într-un document cu antetul Ministerului de Finanţe al Germaniei naziste, datat 7 septembrie 1944. Autorităţile române tac mâlc pentru a nu strica relaţiile cu cea mai mare putere economică a Europei şi nu spun nici măcar dacă analizează situaţia.
Zilele trecute a ieşit la iveală un document care, dacă se va dovedi adevărat, România va avea de recuperat de la Germania 18,8 miliarde de euro în urma unui contract comercial încheiat de cele două state în anul 1939.
Aceşti bani ar putea să însemne şansa României de a ieşi mult mai repede din criză, întrucât suma este aproape echivalentă cu împrumutul extern de 19,95 miliarde de euro contractat de România de la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.
Cu toate acestea, instituţiile statului român se încăpăţânează să tacă în acest episod şi nu vor să spună nici măcar dacă analizează sau nu această situaţie. Totul pentru a nu‑i deranja cu ceva pe oficialii germani şi pentru a nu strica relaţiile cu cea mai mare putere economică a Europei.
BNR şi Finanţele tac
România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori.
Atât ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, cât şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, au refuzat să facă orice comentariu pe marginea acestei informaţii. „Banca Naţională a României nu poate face niciun comentariu pe această temă", a declarat, pentru „Adevărul", Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului.
Întrebat de ce, acesta a spus că în general BNR nu poate avea astfel de reacţii. Care este, totuşi, instituţia care trebuie să dea un răspuns oficial în această situaţie? „Nimen
