Majoritatea romilor din localitatea buzoiană are de gând să părăsescă din nou ţara. Unii s-au întors anul trecut din Franţa, ademenţi cu un ajutor bănesc de 3600 de euro. Dezamăgiţi că nu şi-au primit banii, vor să plece iar, cu toate că au aflat că tocmai se pregăteşte repatrierea consătenilor, cam 200 de familii aflate încă în Franţa. Romii recunosc, fără să le fie ruşine, că au fost plecaţi ca să cerşească şi să vândă lucruri găsite prin tomberoane.
Sătui de turnat ceaune şi de strâns resturi de aluminiu din gunoaiele de acasă, mai toţi ursarii din Calvini au plecat acum câţiva ani în Franţa. De sărăcie însă nu au scăpat, pentru că şi acolo au ajuns să cerşească şi să caute în gunoaie. Stăteau laolaltă cu şobolanii, în tabere amenajate sub poduri şi împărţeau o pâine la cinci, şase inşi.
„Stăteam de dimineaţa pe la colţuri şi ziceam şi noi silvuple la trecători. Plecam seara şi cu opt, zece euro", mărturiseşte Gogonel, un ţigan între două vârste.
După mai multe luni de chin, propunerea de sprijin financiar venită de la guvernul francez, de 3600 de euro pentru începerea unei afaceri, au privit-o ca pe un colac de salvare. „Acum un an am plecat din Franţa, pentru că ni s-au promis 3600 de euro. Când am auzit că vor da aceşti bani, am venit acasă şi am depus actele la agenţia aia care se ocupă cu aşa ceva. Dar de un an sunăm şi nu ne zice decât că suntem pe lista de aşteptare. Acum am aflat că nu mai au bani", spune Gheorghe Muscăloiu, ursar din Calvini.
Ca Gheorghe, trăiesc această amăgire aproapte toţi ţiganii întorşi anul trecut acasă. „Am plecat din 2007 la franceji. Am stat pe plaţuri (n.r. - pieţe), prin barăci, să ne găsim de muncă. Când am auzit că dă 3600 de euro de persoană, am acceptat să ne pună pe avion. Am depus acte dar nu ne-a dat nimic", spune Paul Orbu.
În sat umblă vorba ca vreo trei familii au
