La cinci ani a intrat într-un cerc de pictură, iar la şapte obţinea deja primul premiu: o medalie de aur în Polonia. În timp, Sebi i-a învăţat chiar şi pe americani să picteze.
Sebastian (Sebi, cum îi spun apropiaţii) este un tânăr de 17 ani care este foarte hotărât pentru vârsta lui.
Încă de pe când era la grădiniţă a început să picteze şi a ştiut că aceasta este menirea lui: să dea viaţă pe pânză şi să-i impresioneze pe oameni cu darul său.
„La început desenam pe absolut orice, mă jucam aşa cu creionul. Părinţii m-au văzut şi, atunci când aveam cinci ani, adică în 1998, m-au adus la doamna profesoară Elena Stoica la cercul de pictură „Cromo”, din Albeşti”, îşi aminteşte el.
Atunci când ceilalţi copii de vârsta lui de abia făceau cunoştinţă cu lumea înconjurătoare, cu cifrele şi cu literele, micul Sebi se familiariza la cercul de pictură cu pensulele şi acuarelele şi învăţa să spună, pe foaia de desen, propriile poveşti, rezultate ale imaginaţiei sale inocente.
„M-a ajutat enorm de mult să fiu la acest cerc. Practic, mi-a deschis posibilităţi foarte frumoase în viaţă. Altfel, ce puteam face acolo, în satul natal Corbeni?”, spune băiatul.
Aur în Polonia
Şi, cum pasiunea şi dragostea pentru ceea ce faci sunt cheile care deschid lacătele spre un viitor strălucit, lui Sebi Iosif nu i-a luat mult până să ţină în mână primele roade ale muncii sale, adică o medalie de aur la un concurs internaţional de pictură, desfăşurat în Polonia.
„Aveam şapte ani când am luat primul premiu din viaţa mea. O medalie de aur în Polonia. Tema era <