Eurodeputatul PDL Cristian Preda susţine că "gesturile nervoase" ale Rusiei din ultimul timp ar arăta interesul pe care Moscova îl are în continuare pentru Basarabia şi consideră că o condamnare formală a Pactului Ribbentrop-Molotov ar obliga Rusia să facă un pas spre "destindere", potrivit Newsin.
În contextul în care luni se împlinesc 71 de ani de la încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov, eurodeputatul PDL Cristian Preda notează pe blogul său că actul încheiat de ruşi şi germani ar trebui condamnat formal.
"Pactul a fost înţelegerea dintre două totalitarisme. La punctul 3, el prevedea următoarele: <În privinţa sud-estului Europei, partea sovietică subliniază interesul pe care îl manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres faţă de aceste teritorii>. Inspirat de Pact, ultimatumul sovietic din iunie 1940 ne-a răpit 4 milioane de cetăţeni, , cum spunea Molotov. Conflictul era legat de refuzul URSS de a recunoaşte unirea Basarabiei cu România", scrie Preda, arătând că în perioada sa totalitară România nu a condamnat Pactul, iar după Revoluţie, în 1991, Parlamentul a adoptat o declaraţie în care afirma că Pactul a fost "ab initio nul şi neavenit".
"Gestul era sortit să facă uitat faptul că, doar cu trei luni mai devreme, România încheiase un ruşinos şi inutil Tratat cu URSS, din fericire neratificat ulterior de cele două Camere. E epoca în care politica externă a României era dominată de Adrian Năstase. De atunci, un progres semnificativ a avut loc doar la nivelul Preşedinţiei, nu şi la cel guvernamental. Într-adevăr, Comisia Wiesel, iniţiată de Ion Iliescu, şi Comisia Tismăneanu, iniţiată de preşedintele actual, au clarificat relaţia statului român cu trecutul său totalitar", reaminteşte europarlamentarul, întrebându-se dacă limpezirea trecutului este însă suficientă.
Cristian Preda opinează că România trebuie să m
