Facebook, Twitter, LinkedIn sau MySpace fac parte acum din activitatea cotidiană a oricărui angajat care are internet la job. Beneficiile socializării online sunt adesea umbrite de efectele ei negative. Reţelele sociale îşi dovedesc utilitatea atunci când aduc beneficii pe plan profesional, dar pot avea efecte catastrofale când depăşesc rolul de sarcină de serviciu.

Fie că vrem sau nu să ­acceptăm, fie că participăm activ sau suntem spectatori la progresul tehnologic, dezvoltarea reţelelor de socializare ne influenţează atât stilul de viaţă, cât şi comportamentul la serviciu.

Citiţi şi:

5 soluţii care te ajută să ieşi din depresie

Femeile au trecut la putere pe internet

„Am cont pe Facebook de aproape un an şi intru zilnic să vorbesc cu prietenii. Am pus poze de pe unde am colindat în vacanţe şi, recent, m-am bucurat că am reluat legătura cu o fostă colegă de şcoală primară", mărturiseşte ­Adina M., de profesie economist la o companie dintr-un oraş de provicie.

La rândul său, Alexandra B., o jurnalistă de 28 de ani din Bucureşti, spune că şi-a făcut cont pe Facebook pentru că a convins-o o prietenă din SUA, fostă colegă la şcoala de muzică. „La o vizită în ţară mi-a spus că are fotografii pe pagina ei, acolo îşi anunţă concertele şi tot acolo discută cu prietenii din toată lumea. Pe principiul, «dacă nu eşti pe Facebook, nu exişti», am cedat", afirmă Alexandra.

Ea spune că, la început, informaţiile de pe pagină îi păreau o adunătură de statusuri prin care oamenii comunicau ce fac. „Pierdere de vreme. ­Ce-mi pasă mie ce fac alţii?", şi-a spus. ­Până când şi-a dat seama că ar putea scrie poveşti despre ce anunţă lumea pe Facebook. Acum, când ajunge la birou, Alexandra deschide computerul şi, imediat, contul de Facebook.

Instrument de lucru

Nu toate postările sunt de tipul: „M-am trezit cu gre