A fost nevoie de inca o tragedie pentru a readuce in discutie necesitatea schimbarii sistemului stabilit prin legea data in 13-15/06/90 si in baza careia la "alegerile libere" peste 80% dintre romani votau schimbarea sistemului ceausist cu sistemul fesenist. Mai modern, dar tot dictatorial, asa ca hai sa il inlocuim. La cate oferte avem ...
Alte voci, ceva mai realiste vorbesc despre reformarea sistemului. Eh, parca mai venim de acasa! Daca nu il schimbam, macar sa il coafam un pic.
Ne place sa credem ca sistemul este un atribut exclusiv al autoritatilor, "uitand" ca fiecare dintre noi este o rotita a acestuia si nu vrem sa vedem ca zilnic punem umarul la consolidarea lui. Un exemplu banal: nici nu incepe anul scolar ca o si asaltezi pe doamna invatatoare cu clasicul buchet de flori "ornat" cu un lantisor de aur: "o nimica toata, eram in trecere...", etc. Iar cand copilul devine adolescent este temeinic educat sa aleaga o profesie unde daca nu curge, macar pica. Primii pasi spre sistem.
Sau esti la locul tau de munca. Ti se pare ca seful nu ar fi in toane bune, asa ca inventezi eterna scama si ii deplangi situatia de sef, chiar daca ceea ce gandesti este la polul opus invataturilor biblice. Nu te obliga nimeni, dar...
Plangem astazi dupa intelectualii si specialistii care ar trebui sa fie varfurile societatii, dar nu imi este clar daca vorbim de cei pregatiti in fabricile de diplome sau de cei care inchinau osanale ceausistilor. Nu conteaza, apartin si ei sistemului pe care nu contenim sa il condamnam, dar asteptam ca "cei de sus" sa faca totul in locul nostru. De ce ar renunta clasa politica de buna voie la privilegiile pe care si le acorda zi de zi? "... daca eram faceam la fel!" - e laitmotivul celor care vor schimbarea! Asa ca...
Si pentru ca am pomenit de alesii neamului, nu pot sa imi sterg din minte a
