Draga mea draga,
Iti multumesc pentru SMS-ul de dimineata in care ma invitai la “sediile” tale ca sa semnez un important act aditional. Codificat, ii spuneai “Ordonanta 50”, desi amandoi stiam ca e vorba de dragostea noastra veche, cea cu DAE sub 23%. SMS-ul tau mi-a trezit stari pe care nu credeam ca eram in stare sa le mai dezvolt. In ultima vreme schimbasem sms-uri doar cu nevasta-mea si crede-ma, erau din cale afara de plictisitoare. “Sa nu uiti de paine”,”vezi factura telecom” si alte asemenea prostioare ieftine. Mesajul tau era insa altceva. A venit sa tulbure o rutina care, drept iti spun iubita mea, ma omora cu zile.
La nici 5 minute dupa ce ti-am citit mesajul de dor, am fugit la sediul tau din Academiei. Ca sa nu dam de banuit in legatura cu relatia noastra secreta, la inceput nici nu m-ai bagat in seama. M-ai lasat la coada si cand am intrat (imediat dupa o doamna care vorbise de cateva ori cand cu tine, cand cu avocatul ei), mi-ai spus sec ca nu acolo trebuia sa vin si ca nici nu trebuia sa vin in general, pentru ca tu din dragoste pentru mine modifici singura ceea ce e de modificat. Dar ca, daca vreau musai, sa ma duc la agentia care mi-a declarat dragoste pe 10 ani. Cea cu DAE banal, de nici 23%.
M-a durut putin decizia ta, dar tineam neaparat sa mai am ceva personal de la tine. Nu am crezut-o pe fata aceea care mi-a spus ca singura modificare e legata de comisionul de rambursare anticipata. Imi spusesera mie niste cunostinte de la Supraveghere din BNR ca Ordonanta 50 are mai multe articole, nu doar cel cu rambursarea anticipata. Dar m-am uitat in ochii tai cum repetai incrancenata ca nu mai e cazul sa ne vedem si ca aia e singura modificare si oricum e in favoarea mea. Eram zapacit, draga mea draga. Iarta-ma, dar m-am dus la dragostea dintai, cea cu care am semnat Declaratia de iubire .
Acolo, alta fata. Muream sa simt din nou
