Brăila a fost ultima redută atacată de ruşi, pe 24 august 1944. Ţinta directă: Bricul Mircea, ancorat în portul de aici. În data de 24 august, înainte ca ruşii să preia Monitoarele Flotilei Fluviale, opt bombardiere IL 2 Sturmovik şi-au lăsat bombele pe braţul Arapu şi pe Dunărea Veche.
De fapt aşa cum îşi amintea în urmă cu mulţi ani regretatul general de flotilă aeriană Aurelian Minculescu, totul fusese bine pus la cale.
„Am primit ordin să nu decolăm sub nicio formă, indiferent de consecinţe. La ora 14.40 am aflat că bombardierele loviseră o garnitură plină cu alimente staţionată pe linia care trece pe sub podul de la Brăiliţa, Monitorul Ardealul, aflat pe Dunărea Veche, în apropiere de Măcin, şi Bricul Mircea", mărturiseşte acesta.
Primul vizat: Bricul Mircea
Cea mai mare pierdere însă, suferită atunci a fost a Marinei Militare. Pentru că un bombardier a lansat o singură bombă pe un obiectiv care nu avea nicio valoare militară: Bricul Mircea.
„Era vorba de Bricul Mircea, prima navă şcoală a Marieni Militare Române, lansată la apă în 1882 în Anglia. Era un bric în adevăratul sens al cuvântului spre deosebire de actuala navă şcoală Mircea, lansată la apă în Germania şi care de fapt este un barc, nu un bric. Dar s-a păstrat denumirea de Bric, Larrousse spune chiar că „Bricul Mircea" este unitate lexicală specifică limbii române prin care este desemnat spiritul marinărersc român", ne-a explicat comandorul Petrică Coman.
Înverşunare
În literatura de specialitate se arată că prin scufundarea Monitorului Ardealul, ruşii au transmis de fapt un avertisment autorităţilor române. Celelalte două monitoare care nu erau pe placul lor, Basarabia şi Bucovina, au fost luate drept captură de război şi retrocedate României în 1957 cu anostele nume M107 şi M108.
Prin bombardarea Bricului Mircea, tot ruşii au vrut să ne arate că ei sunt
