Investitorii nu pariază pe revenirea economiei şi se refugiază în titlurile de stat

Jonathan Golub (UBS): Randamentele bonurilor de tezaur la zece ani ne sugerează un deceniu de stagnare

David Rosenberg: Nu cred în recesiunea în formă de "W" pentru că nici primul val nu s-a încheiat

Pieţele financiare internaţionale traversează o etapă neconcludentă, indecizia investitorilor reflectându-se atât prin oscilaţiile contradictorii ale cotaţiilor cât şi la nivelul volumelor care sunt foarte scăzute. Singura mişcare unde tendinţa rămâne bine definită este fluxul de capital către titlurile de stat şi alte instrumente cu venit fix. Randamentele din piaţa secundară pentru titlurile emise de Trezoreria SUA au atins în ultimele săptămâni minime ale perioadei, iar cele cu scadenţa la doi ani chiar se află la cel mai coborât nivel istoric, respectiv la 0,50%.

Mesajul clar transmis de Rezerva Federală Americană potrivit căruia rata de politică monetară va fi menţinută la zero nu s-a reflectat doar asupra titlurilor cu scadenţă apropiată. Şi în partea superioară a curbei de randament am asistat la o reducere a randamentelor, tendinţa fiind pronunţată inclusiv pentru bondurile de 30 de ani ale căror yield s-a redus la cele mai joase niveluri, exceptând cele atinde la căderea Lehman Brothers şi la blocarea pieţelor interbancare din toamna anului 2008. Dincolo de anticipaţiile potrivit cărora Fed ar putea extinde cumpărările de titluri de stat americane şi pe scadenţele îndepărtate, totuşi, fuga investitorilor către pieţele de bonduri reflectă neîncrederea acestora faţă de sustenabilitatea revenirii economice, dar şi frica faţă de un scenariu deflaţionist. Jonathan Golub, chief US equity strategist la banca elveţiană UBS, care anterior a deţinut funcţia similară la J.P. Morgan Asset Management, spune că dacă ne uităm la randamentele bondurilor pe ze