Istoric al artei, filozof, scriitor, estetician, personalitate publica plurivalenta, Andrei Plesu s-a nascut intr-o zi cu o anume conotatie istorica, 23 august 1948, la Bucuresti.
A absolvit in 1971 Facultatea de Arte Plastice - Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", sectia de istoria si teoria artei, Bursier al numeroase si prestigioase universitati vest europene, in special din spatiul germanic.
Inainte de 1989, alaturi de Gabriel Liiceanu a participat la celebrele seminarii private de filozofie tinute de Constantin Noica la Paltinis.
Dupa 1990 vizibilitatea sa efectiv a "explodat", remarcandu-se pe multiple planuri (inclusiv cel politic) printr-o distinctie, elevatie intelectuala si farmec al discursului care i-au adus respect si o popularitate deosebita in randul romanilor.
A detinut inalte functii in Stat si Guvernul Romaniei:
28 decembrie 1989 - 16 octombrie 1981 ministru al Culturii (Guvernul Petre Roman)
29 decembrie 1997 - 22 decembrie 1999 ministru de Externe (Guvernele Victor Ciorbea si Radu Vasile)
2000 - 2004 membru in Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Statului (CNSAS)
20 decembrie 2004 - 3 mai 2005 consilier prezidential la Presedintia Romaniei
A publicat zeci de lucrari de filozofie, polemica, istorie a artei, politica, multe dintre ele veritabile best seller-uri, dintre care citam:
Pitoresc si melancolie (Univers - 1980)
Minima moralia (Cartea Romaneasca - 1988)
Dialoguri de seara (Harisma - 1991)
Jurnalul de la Tescani (Humanitas - 1993)
Chipuri si masti ale tranzitiei (Humanitas - 1996)
Despre ingeri (Humanitas - 2003)
Obscenitatea publica (Humanitas - 2004)
Despre bucurii in Est si in Vest si alte eseuri (Humanitas - 2007)
In prezent este profesor de filozofia religiei la
