În ciuda măsurilor anunţate de reducere a aparatului guvernamental, Executivul a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Instituţia a luat naştere imediat după promisiunile lui Traian Băsescu din pragul alegerilor prezidenţiale de accelerare a obţinerii cetăţeniei române. Miza iniţială a fost câştigarea a cât mai multe voturi din Republica Moldova.
Băsescu promitea atunci că, în cazul procesării dosarelor de cetăţenie română, se va ajunge la un număr de 10.000 de dosare pe lună. Cum Direcţia pentru Acordarea Cetăţeniei, aflată în subordinea Ministerului Adiministraţiei şi Internelor, se arăta "neoperabilă" şi nu putea îndeplini numărul-record promis de preşedinte, Executivul a aprobat în primăvara acestui an transformarea direcţiei în autoritate şi trecerea în subordinea Ministerului Justiţiei. Lucrurile s-au brodit în stil românesc şi mai ales în plină perioadă de restrişte financiară. Mai exact, pe când preşedintele ne trimite să ne luăm tălpăşiţa din ţară, când salariile bugetarilor erau amputate mai ceva ca un organ cangrenat, Guvernul României a înfiinţat noua instituţie - Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.
"Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Autorităţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), vor fi alocate din bugetul Ministerului Justiţiei, în limita sumei de 766 mii lei", se arată în textul Ordonanţei de Urgenţă. Problema ardea, ce e drept, nu de alta dar, dacă românii sunt trimişi în lumea largă, ţara trebuie populată cu cineva! Atunci, înfiinţăm instituţii care să acorde cetăţenia celor dispuşi să devină supuşii lui Băsescu şi Boc. Astfel, anul acesta, prin ordonanţă de guvern şi mai apoi prin lege aprobată de Parlament, Direcţia pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului de Interne a devenit Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Bineînţeles că nimeni n-a putut demonstra care era urgenţa pentru
