Laszlo Tokes se teme că zona metropolitană Cluj va fi „o urnă de incinerare a comunităţii maghiare" şi vrea un oraş reinventat după modelul Bruxelles-ului. Oficiali maghiari şi români etichetează ideea lui Tokes drept „utopie".

Cluj-Napoca ar trebui să dobândească un statut special, după modelul de funcţionare a Bruxelles-ului. Propunerea a fost lansată recent de vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, pe fondul unor dezbateri locale cu privire la extinderea zonei metropolitane Cluj, despre care pastorul reformat crede că va deveni o "urnă de incinerare a comunităţii maghiare". România liberă a încercat să afle de la reprezentanţi ai comunităţilor maghiară şi română din Transilvania cât este de real pericolul, invocat de Tokes, pentru comunitatea maghiară şi cât de realistă este transformarea Clujului într-un Bruxelles la scară mică?

Jurnalistul Sabin Gherman a trăit câţiva ani în capitala Belgiei, unde a lucrat pentru grupul europarlamentar al Alianţei Libere Europene. El spune că „orice om normal la cap îşi doreşte ca oraşul său să se poată compara cu Bruxelles-ul. Însă ar fi trebuit ca reprezentanţii noştri la Bruxelles să fi făcut demersurile pentru ca măcar sediul unei instituţii europene să fie transferat la Cluj. Bineînţeles, că şi Bruxelles-ul şi Clujul se pot lăuda cu trei comunităţi lingvistice, dar Clujul se poate lăuda mai mult cu trecutul. Clujul a avut niştre branduri extraordinare, „oraşul-comoară", „capitala Transilvaniei", dar nu a ştiut să şi le gestioneze, pentru că, în Cluj a existat o perioadă în care să fii bun român însemna să îi urăşti pe unguri".

„Aş pune un maghiar în fruntea Clujului"

De asemenea, Ovidiu Pecican, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, consideră că modelul Bruxelles-ului nu este fezabil pentru Cluj. „Eu aş propune un model care ne este mult mai la îndemână, al Sibiului. În consecinţă