De cand a plecat mama in strainatate ca sa munceasca, pentru ca nu mai puteau face fata datoriilor, Mihai se simte parasit, desi tatal si sora sa sunt tot timpul langa el. Isi spune rugaciunile incet, aproape in gand pentru ca in felul acesta taticul nu il aude plangand si rugandu-l pe Doamne Doamne sa le dea bani ca sa plateasca datoriile si mami sa se intoarca acasa. Are numai 10 ani Mihai, dar stie ce inseamna cuvintele datorie, banca si credit.
Sora lui are 21 de ani si de cand a plecat mama, Mihai, tata si casa erau in grija ei. Cand trebuie sa mearga la cursuri dupa masa, pe Mihai il ia cu ea. Se urca in autobuz si timp de o ora, pana ajung la Universitate, se joaca Fazan si viseaza cum va fi viata lor cand nu vor mai avea datorii si vor avea atat de multi bani incat vor manca tot ceea ce doresc. De asemenea jura sa nu mai guste varza si cartofi niciodata, dupa ce lucrurile vor reveni la normal. Ajunsi in sala de curs, il aseaza in banca, iar baietelul deseneaza si nu scoate un cuvant.
“Maria, vezi luminita aceea in zare?”, ii spuse Mihai intr-o seara surorii sale, privind pe geam. “Eu o privesc in fiecare seara si imi imaginez ca mami e acolo. Asa o simt mai aproape si imi mai trece dorul de ea. Poate vine acasa de ziua mea”. Mariei i se rupe sufletul auzindu-l. Dar nu poate face nimic pentru a-i alina durerea fratelui sau.
Acum Mihai are 16 ani, mama s-a intors de mult acasa si sunt o familie fericita. Cu toate acestea, in unele nopti, Mihai se trezeste chemandu-si mama. Viseaza ca ea a plecat din nou si el e singur.
Aceasta este o poveste adevarata si din pacate nu e doar povestea lui Mihai. Este povestea miilor de copii ale caror mame pleaca din Romania pentru a munci in strainatate, deoarece nu mai reusesc sa faca fata datoriilor si cheltuielilor de acasa. Ele sunt nevoite sa isi paraseasca fiii, tocmai pentru a-i ajuta sa traia
