A apărut pentru prima dată acum mai bine de un secol şi jumătate. Acum este una dintre cele mai vândute reviste de business din lume.
Logo-ul său de culoarea maşinilor de pompieri poate fi zărit în genţile de marcă sau în buzunarele de la spate ale jeanşilor de designer. Bancherii îl citesc în tren, avion sau în maşinile lor de lux. Noua generaţie de intelectuali îl răsfoieşte în metrou în drum spre muncă.
Este The Economist.
Săptămânalul, o biblie pentru mediul de afaceri din întreaga lume, nu a ajuns un simbol peste noapte. A fost nevoie de 25 de ani de advertising inteligent pentru a se infiltra în mintea celor ambiţioşi sau a celor nesiguri, scrie The New York Times.
În spatele succesului revistei, prezentă pe o piaţă ce numără tot mai puţine săptămânale de ştiri, stă nu doar marketingul, ci şi ştirile, scrise într-o notă autoritară şi uneori satirică. The Economist a abordat subiecte extrem de diverse, de la referendumul constituţional din Kenya la povestea vicepreşedintelui brazilian.
Nu a fost o misiune uşoară pentru The Economist Group, editorul revistei, să vândă o publicaţie al cărei nume are o semnificaţie atât de vastă. Persoanele care se ocupă de brand în cadrul The Economist şi grupul de comunicare BBDO au construit o strategie care îi face pe oameni să creadă că citind revista devin mai inteligenţi şi mai sofisticaţi. Abordarea lor a fost directă şi deloc subtilă.
"A fost odată ca-n poveşti un tânăr ambiţios care nu citea The Economist. Sfârşit", asta spunea un mesaj publicitar din 2004. Un altul în 1988 spunea "Eu nu citesc niciodată The Economist - Stagiar în management. Vârstă? 42 de ani".
Cea mai recentă campanie publicitară a revistei în Statele Unite, ce a fost prezentată în 11 oraşe cu populaţie educată, cu venituri peste medie, cuprinde două imagini în care se aminteşte despr
