Daca siguranta statului se compune din suma sentimentelor de siguranta ale cetatenilor, avem o mare problema. Efectele unei guvernari care se rezuma la administrarea saraciei, suprapuse crizei economice, nasc un om de tip nou care n-are a face cu sintagma care ne face inca sa ne strambam de scarba.
Prototipul lui Ceausescu nu manca mai deloc carne, dardaia sub plapuma, condamna raiul capitalist, privea la emisiunea "Occident" si intelegea ca in America oamenii dorm pe strada in cartoane, iar proprietarii de fabrici si uzine exploatau un drept fundamental, acela de-a munci, avea obligatia sa-si laude conducatorii pentru ca-i deschideau ochii si-si daruia bratul perpetuarii acestui modus vivendi. Cine nu reusea sa se incadreze era un rebut si traia cu frica in san.
Nicolae Steihardt a adaugat o caracteristica omului nou nasit de comunism: smecheria. A realizat astfel, fara sa-si propuna, o punte catre mostenitorul prototipului, care n-a gasit in bagajul genetic forta de-a pune pe primul loc al insusirilor munca, ci aptitudinea de-a se descuraca in orice imprejurare, fentand regulile.
Acum ne gasim in pragul unei cotiri fundamentale catre dezumanizare, intelegand prin asta delimitarea, volens-nolens, de bun, moral, constructiv, spirit solidar. Desavarsirea nu mai inseamna acumularea unor cunostinte, experiente, trairi de natura sa ajute dorinta de perfectiune, ci o optica simpla: traieste tu, apuca, subjuga, pocneste, striga.
N-ati observat in jurul dumneavoastra ca prietenii, colegii sunt tot mai greu de abordat pentru o mana de ajutor? Ca nu mai exista recunostinta, ca fiecare considera ca i se cuvine totul, ca nu mai este loc pentru toata lumea?
Necazul este ca daca adultii, care au apucat si regimul comunist, constientizeaza glisarea spre dezumanizare, fie si pentru ca au trait solidaritatea tacuta generata
