1 septembrie este data la care Traian Basescu va trage linie si va face bilantul actualului Executiv.
In ziua in care presedintele a anuntat, in locul lui Emil Boc, masurile de austeritate - taierile salariilor, pensiilor si subventiilor - a cerut si un termen de gratie, de sase luni, de incredere in actualul Guvern. Mai sunt cateva zile. Irelevante din perspectiva judecatii.
Valoarea realizarilor sau esecurilor ministrilor si premierului poate fi deja apreciata. Pentru o judecata corecta nu trebuie uitat principalul obiectiv trasat de presedinte - punerea in practica a tuturor masurilor anuntate chiar de el.
Haosul care a urmat insa anuntului de austeritate a lui Traian Basescu a degenerat cu decizia pe care CCR a luat-o in legatura taierea pensiilor. A fost doar inceputul.
In rest, nimic din ceea ce s-a anuntat initial nu mai sta acum in picioare. Se crezuse ca prin acest set de masuri se va evita un nou imprumut de la FMI, ba chiar repune economia pe picioare. In fapt, dupa doar cateva luni au aparut primele zvonuri si ipoteze care iau in calcul probabilitatea unui nou acord cu Fondul Monetar International.
Insusi presedintele a spus ca daca ne imprumutam pentru a plati salarii si pensii suntem o tara de mana a doua.
Dincolo de perspectiva infricosatoare si umilitoare a prelungirii acordului cu FMI, in dreptul Executivului apasa neputinta de a-si pastra angajamentele asumate.
Masurile de austeritate se transforma din temporare in permanente, iar raul nu se opreste aici. In acest moment, nimic (rau) nu mai pare a fi imposibil pentru echipa lui Boc. Cresterea TVA a compensat netaierea pensiilor. Insa bani la buget tot nu exista, iar deficitul bugetar tot nu a fost acoperit.
In mod logic (pentru gandirea si judecata cu care Emil Boc ne-a obisnuit), vor urma, cel mai probab
