N-aş fi crezut niciodată că voi ajunge să fiu blocat 20 de minute în trafic, într-un tunel pe Transfăgărăşan… N-aş fi crezut niciodată că voi sta la rând, ca să fac o poză splendidului baraj de la Vidraru… N-aş fi crezut niciodată că voi căuta cu disperare un loc de parcare la Bâlea Lac… Ei bine toate astea s-au întâmplat într-un week-end de pomină pe Transfăgărăşan ! Un reportaj RFI România.
N-aş fi crezut niciodată că voi ajunge să fiu blocat 20 de minute în trafic, într-un tunel pe Transfăgărăşan… N-aş fi crezut niciodată că voi sta la rând, ca să fac o poză splendidului baraj de la Vidraru… N-aş fi crezut niciodată că voi căuta cu disperare un loc de parcare la Bâlea Lac… Ei bine toate astea s-au întâmplat într-un week-end de pomină pe Transfăgărăşan !
Un reportaj de Cosmin Ruscior.
Dacă n-aş fi văzut gunoaiele de pe malul lacului Bâlea, n-aş fi zis că sunt în România. Turismul de week-end a prins aripi, nu doar pe litoral, ci şi la munte. Zone unde în restul săptămânii bate vântul şi la propriu şi la figurat sunt arhipline sâmbăta şi duminica.
Mii de turişti, sute de maşini, rulote, autocare, oameni care fac poze şi râd zgomotos, muzică la maximum, ce răsună din boxele teraselor, turişti care umblă cu şoricul în gură şi colacul săsesc în mână, poliţişti depăşiţi de situaţie, care dirijează traficul în creierii munţilor !
Cum ajung la barajul Vidraru, mă reped la marginea balustradei, înarmat cu aparatul foto, gata de atac, când deodată mă opresc din alergat şi privesc consternat în apă : pe malul lacului plutea o pojghiţă groasă, de culoarea mărului stricat, pe care se relaxau zeci de PET-uri, hârtii şi ambalaje, aruncate cel mai probabil de turişti. Fug câteva zeci de metri mai încolo, mă împiedic de o măsuţă cu pliante frumos colorate, toate la zece lei, calc câţiva turişti pe sandale, mă feresc abil de maşinile care-şi căutau un
