Când aud sirenele, nu se mai gândesc la nimic altceva, decât să ajungă cât mai repede la maşina de intervenţie şi la incendiu. Pentru ei, nimic nu mai contează atunci când sunt în misiune, ci doar salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor. Sunt pregătiţi să intervină în orice moment şi şi-au ales această meserie periculoasă pentru a fi aproape de oameni şi pentru a-i ajuta. Este vorba despre semenii noştri care şi-au ales meseria de pompier.
,,Meserie frumoasă, nicidecum periculoasă“
La doar 29 de ani, după ani de experienţă, plutonierul major Florian Marciu consideră că meseria de pompier este una frumoasă, nicidecum periculoasă. În 1999, s-a înscris la Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu“ din Boldeşti, judeţul Prahova. Şcoala a absolvit-o în 2001, iar timp de un an şi jumătate a fost detaşat la Sighişoara; apoi s-a mutat la Făgăraş, la Detaşamentul de Pompieri. Spune că pe care şi-a ales-o i se potriveşte ca o mănuşă şi că altceva nici nu ar vrea să facă. Mai ales că, în acest fel, poate ajuta oamenii. „Sunt pregătit să intervin ori de câte ori este nevoie. Îmi place şi vreau să ajut oamenii, tocmai de aceea am vrut să devin pompier. Când eram mic, am vrut să devin doctor, pentru că aşa consideram eu că pot să îi ajut pe cei în nevoie. Dar nu am avut înclinaţie spre aşa ceva, aşa că m-am orientat spre meseria de pompier. Meserie ce mi-a intrat în sânge încă de la primele momente în care am avut contact cu ea. Fiecare zi e diferită, la fel şi fiecare intervenţie, însă satisfacţia că am putut ajuta şi că totul a mers bine este foarte mare. Asta îmi dă putere să merg mai departe, atunci când totul pare imposibil“, povesteşte Florian Marciu.
„Victima a ţipat la noi şi ne-a bruscat“
A participat, alături de colegii lui, la sute de intervenţii şi şi-a pus viaţa în pericol pentru a o salva pe a unui necunosc
