Ziua de 23 august a fost aproape o jumătate de veac cea mai importantă sărbătoare. Cu ajutorul câtorva persoane foarte cunoscute din judeţ, „Adevărul de Seară“ a rememorat vremurile de atunci şi cum sărbătoreau ele această zi.
Ziua de 23 august a fost aproape o jumătate de veac cea mai importantă sărbătoare din calendarul regimului şi, totodată, a Partidului Comunist Român. În fiecare an erau organizate manifestări impresionante, la care participau zeci de mii de oameni în fiecare oraş al ţării. În ultimii zeci ani de comunism, sărbătoarea se transformase şi într-un prilej de preamărire a soţilor Ceauşeşcu.
Maria Ciobanu a fost cenzurată la Zalău
Sărbătoarea naţională însemna o zi încărcată pentru artiştii patriei obligaţi să cânte la spectacolele organizate în oraşe ori pe stadioane. Profesorul Ioan Iluţ, actualul conducător al Ansamblului Meseşul, îşi aminteşte cu zâmbetul pe buze de manifestările la care a participat înainte de 1989, în calitate de instrumentist în cadrul formaţiilor din Zalău. „Eram obligaţi să dăm spectacole pe stadion, iar după amiaza la «Grădina Poporului», unde sălăjenii mergeau la mici şi bere”, explică Iluţ.
Dar înainte de orice spectacol, repertoriul era purecat de mai marii de la Comitetul judeţean de partid, ca nu cumva să se strecoare versuri subversive, care să ştirbească din strălucirea „Epocii de Aur”. „Într-un an, am cântat alături de Maria Ciobanu, iar şefii de la judeţ i-au cenzurat versurile unei melodii. Pentru ei era inadmisibil să se audă pe scenă «Viaţă, viaţă ce grea eşti, Tu vrei să mă-bătrâneşti»“, mai spune acordeonistul Ioan Iluţ.
Un alt cunoscut interpret de muzică populară, Dinu Iancu Sălăjanu, spune că n-a prins prea mult din sărbătorile de 23 august, pentru că la Revoluţie avea doar 19 ani şi nu a participat la manifestări. „Tot ce-mi amintesc e că mă bucuram că în acea zi erau mai
