Adoptarea monedei europene ar putea fi amânată cu cel puţin doi ani faţă de termenul formal stabilit în prezent la 1 ianuarie 2015, dar nu poate fi exclusă nici posibilitatea ca intrarea României în zona euro să aibă loc după 2020, principala cauză fiind întârzierea reformelor care să pregătească economia reală pentru această schimbare, spun analiştii.
"Ţinând cont de nivelul de dezvoltare actual şi de reformele structurale prin care mai trebuie să treacă economia, o ţintă credibilă ar putea fi după anul 2020. Altfel, s-ar putea să avem alte discuţii de amânare a acesteia, pe măsură ce ne vom apropia de noua ţintă. Aspectul important rămâne însă acela că intenţia de adoptare a euro trebuie păstrată şi întărită chiar dacă anul adoptării este decalat", apreciază Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara recent că programul de adoptare a euro, inclusiv ţinta stabilită, trebuie rediscutat în contextul evoluţiilor din economie. Isărescu a atras atenţia în mai multe rânduri că adoptarea euro înainte ca economia să se fi ajustat şi firmele româneşti să devină competitive pe pieţele externe nu este de dorit.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de doi ani în care să fie testată stabilitatea cursului de schimb leu/euro în cadrul unui interval maxim de Ă/- 15%. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de stabilitatea fiscală (deficitul bugetar şi nivelul datoriei publice), stabilitatea preţurilor şi nivelul ratelor dobânzilor.
România nu îndeplineşte niciun criteriu de convergenţă
România nu îndeplineşte în prezent niciunul din cele patru mari criterii de convergenţă, potrivit unui raport publicat în mai 2010 de Comisia Europeană, stabilitatea fiscală fiind în prezent principalul obstacol pentru adoptarea euro. @N
