Ruşii cred că disensiunile diplomatice cu România pot răci şi relaţiile economice. Chiar dacă ambele ţări sunt dependente una de alta din punct de vedere comercial, Rusia este cea care deţine robinetul, avertizează unii analişti.
Conflictul diplomatic între Moscova şi Bucureşti izbucnit săptămâna trecută, „asezonat" cu acuzaţii de spionaj şi expulzări reciproce de funcţionari ai ambasadelor, s-a soldat cu o declaraţie importantă a unui oficial rus.
Preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat, Konstantin Kosacev, a afirmat că relaţiile economice ruso-române se pot deteriora, dacă se dovedeşte că expulzarea diplomatului rus de la Bucureşti nu a fost o eroare. „Iar aceasta se poate extinde dincolo de politic, către domeniul economic", a avertizat el, adăugând că Rusia şi România au numeroase probleme nerezolvate, care necesită o abordare delicată.
Citiţi şi: De ce s-a supărat Rusia pe România
Ce înseamnă acest lucru pentru România? Situaţia trebuie privită atât pe palierul deficitului comercial pe care îl avem cu Federaţia Rusă, cât pe cel al parteneriatelor strategice existente sau al celor viitoare. În ceea ce priveşte partea comercială, avem un deficit uriaş cu Federaţia Rusă, de 1,2 miliarde de dolari, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe pentru 2009.
Din importurile masive de 1,8 miliarde de dolari, cea mai mare parte, adică circa un miliard de dolari, reprezintă produse energetice, adică ceea ce ne costă pe toţi: gazele şi petrolul. Dacă preţul petrolului este legat de cotaţiile internaţionale, cel al gazelor are o componentă politică mult mai mare.
La volanul Europei
Situaţia îi aminteşte academicianului Ionuţ Purica, expert în energie, de o caricatură în care Rusia apare ca un şofer al maşinii numite Uniunea Europeană, numai că, în loc de volan, este desenat un robinet de gaze