Frumuseţi din lumea satului românesc şi aromânesc au fost surprinse de pictoriţa Grazziela Doicescu într-o expoziţie numită sugestiv "Întoarcere la izvoare. Casa română şi casa aromână". Tema expoziţiei organizate de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi Fundaţia Culturală Aromână "Sfânta Ana" nu a fost aleasă la întâmplare. Pictoriţa Graziella Doicescu s-a întors la izvoare şi a redat momente ale satelor tradiţionale ţinând cont de dubla sa descendenţă: aromână, pe linie maternă şi română, pe linie paternă. Este o călătorie în lumea satului, de odinioară în care pictoriţa se simte pretutindeni acasă, fie că este vorba de satele din munţii Pindului, fie de locuri aparte din România. Sunt redate în culori vii scene şi locuri din lumea rurală: Cărvănarul (cărăuşul), Casă şi femeie din Aminciu, Camera de primire, Podul din Băiasa, Case din Mulovişte, Biserica din Mulovişte, Un colţ de comună aromânească din Munţii Pindului, Case sub zăpadă din Deniscu. În expoziţie apare şi Liceul din Bitolia, unde s-a format intelectualitatea aromânească la începtul secolului al XX-lea. Partea românească a expoziţiei prezintă case din Oltenia, Banat, Apuseni, Homorod, Covasna, Bucovina, Târgul Neamţ, Dobrogea şi Buzău, fiecare cu arhitectura ei. Expoziţia a fost deschisă la Muzeul Costumului Popular, secţie a Muzeului Satului, din Palatul Parlamentului şi poate fi vizitată până la data de 19 septembrie. Frumuseţi din lumea satului românesc şi aromânesc au fost surprinse de pictoriţa Grazziela Doicescu într-o expoziţie numită sugestiv "Întoarcere la izvoare. Casa română şi casa aromână". Tema expoziţiei organizate de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi Fundaţia Culturală Aromână "Sfânta Ana" nu a fost aleasă la întâmplare. Pictoriţa Graziella Doicescu s-a întors la izvoare şi a redat momente ale satelor tradiţionale ţinând cont de dubla sa descendenţă: aromână, pe li