Necesarul ridicat de finanţare a statului a determinat un salt al datoriei publice cu aproape 30 mld. lei (7 mld. euro) în primul semestru comparativ cu sfârşitul anului trecut.
La sfârşitul lunii iunie datoria publică a ajuns la 176,9 mld. lei (circa 42 mld. euro). Totuşi, faţă de luna mai s-a înregistrat o scădere a datoriei cu 1,4 mld. lei, la 34,6% din PIB, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci mai puţini bani prin emisiuni interne de titluri de stat.
Trezoreria a vândut începând cu luna mai preponderent titluri de stat sub valoarea anunţată, refuzând ofertele cu un randament mai mare de 7% pe an. În iunie, Finanţele au împrumutat doar 957 mil. lei, cu circa 1,5 mld. lei sub nivelul din mai, când valoarea împrumuturilor a fost de 2,5 mld. lei.
Refuzând să plătească randamente de peste 7%, maturitatea emisiunilor a scăzut considerabil. Cu toate că împrumuturile la scadenţe scurte pot reduce costurile de finanţare, ele determină nevoi de finanţare mai mari pe termen scurt, ceea ce poate antrena o presiune asupra randamentelor, în sensul creşterii.
Analiştii ING apreciază că pe parcursul ultimului trimestru din acest an Finanţele ar putea să accepte să plătească randamente mai mari de 7%.
Nevoile de lichidităţi ale Finanţelor sunt ridicate, în condiţiile în care în fiecare lună ajung la scadenţă titluri emise anterior în valoare de unu până la trei miliarde de lei, la care se adaugă necesităţile de finanţare a deficitului bugetar curent. Obţinerea de finanţare este esenţială, în contextul în care serviciul datoriei estimat pentru anul acesta este de 49,5 mld. lei. Anul viitor, serviciul datoriei va urca însă la peste 55 mld. lei, potrivit estimărilor Finanţelor.
Datoria la finele lunii iunie era formată în proporţie de 41,7% din împrumuturi de stat, în timp ce emisiunile de obligaţiuni şi
