Horaţiu Pârţiu s-a apucat de fotbal de mic copil, fiind selecţionat la Gloria de profesorul Ion Voica. După o perioadă scurtă în grupa de copii ai Gloriei, Pârţiu renunţă la fotbal pentru că era supraponderal.
Credea că nu va mai intra niciodată pe un teren de fotbal: „ Toată ambiţia mea a intrat în joc, iar pe clasa a 6-a am revenit la domnul profesor Voica în grupă: mai slab şi mai pregătit fizic. După numai doi ani am devenit component de bază al lotului naţional UEFA 1996. Câştigasem primul pariu cu mine şi cu ambiţia mea de-a ajunge fotbalist", spune Horaţiu Pârţiu.
La vârsta de 17 ani va debuta în prima liga a ţări, pe atunci Divizia A. Meciul va fi Gloria Bistriţa contra Steaua Bucureşti, avându-l ca adversar direct pe Marius Lăcătuş. „ Nu a fost deloc uşor, iar Lăcătuş îţi merită porecla de Fiară. Am jucat, am alergat, am căutat să-l încurc cât mai mult pe Lăcătuş, am tras de mine de parcă jucam pentru ultima oară în viaţa mea, dar cred că am demonstrat lui Ion Balaur şi Remus Vlad că îmi merit locul în echipă. Au ţinut la mine, iar eu m avut grijă să nu le înşel niciodată aşteptările", spune Pârţiu.
În 1997 pleacă la Cluj, fiind admis, la zi, la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. „ Aşa am ajuns la CFR Cluj, echipă la care am jucat între 1997-1999, clubul din Gruia fiind atunci în Liga a II-a. Nu a fost deloc rău la Cluj. Am învăţat multe lucruri acolo, pentru că fotbalul din liga a doua se învăţa pe terenurile de ligă a doua. Nu e chiar aşa de simplu să joci în divizia secundă, aşa cum ar crede unii şi alţii. Nu e deloc o simplă plimbare sau distracţie", spune Pârţiu.
După numai doi ani în liga secundă, Horaţiu Pârţiu se va întoarce la Gloria Bistriţa, asta, la sfaturile lui Jean Pădureanu. „ Am vorbit cu nea Jean şi m-a sfătuit să mă reîntorc la Bistriţa. A fost un an frumos, cu
