NATO trece, conform revistei The Economist, printr-o revoluţie. Strategii militari fac, pentru prima oară, planurile pentru apărarea Europei de Est de eventuale atacuri din partea Rusiei. În acelaşi timp, se înmulţesc vocile care pledează pentru aderarea Rusiei la NATO.
Potrivit lui Tomas Valasek, director pentru politică externă şi apărare în cadrul think tank-ului londonez Centre for European Reform, „conversaţiile cu diplomaţi şi oficiali NATO sugerează că la summitul din noiembrie NATO ar putea fi pregătită să ofere Rusiei posibilitatea aderării, dacă şi când va îndeplini criteriile de aderare". Mai mult, susţine Valasek, NATO ar putea crea condiţii speciale pentru aderarea Rusiei, diferite de cele necesare pentru candidaţii precedenţi, astfel încât să răspundă dorinţei Moscovei de a fi tratată ca o mare putere.
Din punctul de vedere al aliaţilor,Moscova va trebui să adopte normele NATO în materie de transparenţă şi democraţie înainte să devină membră. De cealaltă parte, ruşii favorabili aderării par să creadă că vor obţine drept de veto asupra deciziilor Alianţei care ar putea afecta Rusia, ar opri extinderea spre Est şi înarmarea regimurilor considerate „inamicale" de Rusia. Posibilitatea aderării a fost suficient de serios luată în considerare, încât, recent „un grup de gânditori ruşi proeminenţi şi-au invitat omologii occidentali" să discute oportunitatea acesteia.
Ce anume a determinat această iniţiativă nu este foarte clar, notează Valasek, dar „schimbarea atmosferei" este evidentă. Potrivit analistului slovac, „Rusia este mai amabilă faţă de vecini, în vreme ce un număr de ţări europene - inclusiv din centrul şi estul Europei - sunt mai amabile faţă de Moscova. (...) «Resetarea» lui Barack Obama pare să schimbe atitudinea de ambele părţi". Una din ideile evocate la întâlnirea amintită a fost „demilitarizarea" relaţiilor dintre NATO şi R
