Secole la rând au fost indispensabile ţăranilor ieşiţi la lucru pe câmp: îşi ostoiau setea şi îşi adăpau animalele. Acum sunt părăsite şi vandalizate. Una dintre comunele bogate în fântâni cu cumpănă este Ion Roată, judeţul Ialomiţa. Are 10 astfel de izvoare de apă şi tradiţie, dintre care doar 6 îşi mai găsesc rostul.

Construite pe uliţe, la margine de drum sau la răspântii, fântânile cu cumpănă au fost surse de viaţă pentru oameni şi animale şi sursă de inspiraţie pentru poeţi şi scriitori.

Devenite aproape simbol rural, iţirea în zare a unei cumpene de fântână certifica faptul că în zonă trebuie să se găsească o aşezare umană. Unde erau fântâni, era şi viaţă. Grija oamenilor pentru funcţionalitatea lor era prioritară în plan existenţial. Şi dacă în vremuri de bejenie le otrăveau cu bună ştiinţă în calea vrăşmaşilor, azi le otrăvesc prin nepăsarea lor.

S-a numit Principesa Maria

Aflată la 12 kilometri de Urziceni, pe drumul spre mare şi spre Tulcea, comuna Ion Roată mai are în componenţă un singur sat: Broşteni. Cu gospodăriile rânduite de-a lungul şoselei principale, are puţine uliţe scurte trasate perpendicular tot pe şoseaua asfaltată. Oamenii locului se îndeletnicesc cu agricultura şi creşterea animalelor.

Pentru asta sursa de apă este vitală. Pe lângă râul Ialomiţa, care-şi poartă liniştit apele spre Dunăre la sud de localitate, sătenii îşi amintesc că pe vremuri în Ion Roată era puzderie de fântâni cu cumpănă. În timpurile despre care vorbesc ei, până la venirea comuniştilor, comuna nu se numea aşa, ci Principesa Maria.

Însă, delegaţii conducerii de partid de atunci au hotărât că este cazul să se scoată din conştiinţa oamenilor orice element de tip burghezo-aristocratic şi să se dea aşezării un nume profund ţărănesc. De ce Ion Roată? Nu se ştie. Ba, cei de la primaria de aici afirmă că de multe ori tu