Palatul Parlamentului figurează în actele Camerei Deputaţilor cu o valoare de zero lei. Casa Vernescu este evaluată la 664 lei, cam tot atâta cât face o scrumieră Biedermeier. Cum s-a ajuns la asemenea aberaţii? Chiar dacă instituţiile statului sunt obligate de şapte ani să îşi reevalueze periodic portofoliul de proprietăţi, nimeni nu se sinchiseşte să plătească un evaluator în acest sens. Reguli vechi de 20 de ani, frica de impozite mărite sau constatarea unor lipsuri la
Palatul Parlamentului figurează în actele Camerei Deputaţilor cu o valoare de zero lei. Casa Vernescu este evaluată la 664 lei, cam tot atâta cât face o scrumieră Biedermeier. Cum s-a ajuns la asemenea aberaţii?
Chiar dacă instituţiile statului sunt obligate de şapte ani să îşi reevalueze periodic portofoliul de proprietăţi, nimeni nu se sinchiseşte să plătească un evaluator în acest sens. Reguli vechi de 20 de ani, frica de impozite mărite sau constatarea unor lipsuri la inventar nu motivează autorităţile să scoată la suprafaţă datele reale. Anual,
Curtea de Conturi identifică aceste probleme şi stabileşte pagubele. Factura pe 2008 indică prejudicii de trei mld. euro numai din proasta administrare a patrimoniului statului.
O situaţie clară a averii pe care o gestionează statul ar fi de ajutor, mai ales în perioade economice dificile precum cea pe care o traversăm, deoarece pot fi vândute o parte din imobile pentru acoperirea datoriilor.
Averea imobiliară a ţării ar putea reduce din impactul crizei economice dacă instituţiile statului i-ar cunoaşte adevărata valoare. Sute de hectare de teren sunt înregistrate în contabilitatea instituţiilor publice la valori de un leu sau, pur şi simplu, nu sunt evaluate. O serie de imobile sunt nevalorificate pentru că autorităţile nu îşi inventariază titlurile de proprietate.
Dacă după 1990 inventarul României a fo