Ministerul român al Agriculturii şi cel al vecinilor de la vest, din Ungaria, au constituit grupuri de lucru prin care cele două ţări vor revigora modul în care fermele de semisubzistenţă şi subzistenţă îşi vând produsele.
Decizia vine după întâlnirea de ieri dintre Mihail Dumitru, oficialul român, şi omologul său Sandor Fazekas, care a explicat că, în Ungaria, administraţiile locale pot cumpăra produse alimentare fără ca instituţiile să organizeze proceduri de achiziţie publică.
În replică la această iniţiativă, Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), spune că la noi administraţiile locale nu ar avea bani să cumpere produsele, iar micii fermieri îşi vând producţia odată cu recolta pentru că nu au unde să o depoziteze.
64% DIN FERME PRODUC PENTRU AUTOCONSUM
„La noi singura soluţie pentru micii producători este să se asocieze, iar practic nici nu prea mai există ferme de subzistenţă. Cu un teren de cinci hectare poţi să-ţi asiguri un venit suplimentar pensiei, nu să trăieşti din el", arată Sitaru.
Iar numărul fermelor de subzistenţă nu este deloc de neglijat - datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură arată că exploataţia medie în România are 3,3 hectare, iar 64% din ferme produc pentru autoconsum, adică un milion de astfel de unităţi.
