Azi rad . In scris. Sper sa radeti si voi, ma rog… dupa posibilitati monser, nu e obligatoriu….

*****

Toata luna august am auzit din casa (casa mea, fiindca mai stau si in alta “casa”, mai mare, hi, hi) “hai la pepeni”. “Hai la pepeni”- stie toata lumea, inseamna ca prin fata blocului, pe strada, pe bulivar, trece un “domn” (“domni”?) mai inchisi la culoare, vajnici conducatori de carutze caraghioase si urat mirositoare (usually) care vand pepeni.

De fiecare data cand auzeam, eram intr-o situatie ciudata sau in imposibilitatea de a cobori sa cumpar. Ba in baie, ba goala prin casa si nu ma trezeam la timp sa-mi trag o hainitza pe mine, prin bucatarie incercand sa gasesc o priza dupa frigider, ba printre pantofi, in fine…nu s-a putut dom’le, nu s-a putut. Si, culmea, exact cand simteam ca urmeaza sa treaca “hai la pepeni”-atunci trecea, parca se intampla in ciuda mea!

Dar, minunea s-a petrecut saptamana trecuta. Cand am auzit “hai la pepeni”( e mai complicat cu auzitul, intrucat in balconul meu e un pom, deci se aude cam prost de afara) mi-am tras repede halatul lung de matase, am zbughit-o jos, taman bine pentru a da nas in nas cu un domn care cara un sac (!!!!!!!) in spate. Dialogul, ma jur, cam asa a fost (camera! unde e camera ascunsa?? uf,…)

-si pepenii unde sunt? As vrea sa cumpar niste pepeni, nu aveti si carutza?

-care …pepeni ?

-pai pepenii pe care-I vindeti, vreau sa cumpar niste pepeni, aveti si galbeni sau numai verzi? Banuiesc ca doamna e cu caruta mai incolo!

-ce doamna? Care doamna?

-pai de sus aud si un glas de doamna “hai la pepeni”, deci e si o doamna…

-FIARE VECHI, noi cumparam FIARE VECHI, nu avem pepeni printzeso

-nuuu…nu cred, ca de sus am tot auzit “hai la pepeni”. De o luna aud asta….Auziti, ieri tot dvs ati fost “hai la pepeni?”

-da, tot noi, dar noi suntem cu fiarele, nu cu pepe