Comportamentul puterilor româneşti media, politice etc. îmi pare absolut stupefiant după ce Franţa şi al ei Sarkozy, mai ales ultimul, au decis să expulzeze elementele duşmănoase (romii). In forta, fara prea multa filozofie si discutie, asa s-a intimplat, asa se întîmplă. Societatea românească reacţionează ipocrit în diferite zone.

Presa îşi vede liniştită de subiecte mult mai importante. De altfel, anul ăsta, dacă stăm să luăm lista de ştiri am avut aşa: megascandaluri despre nimic întrerupte de cîte un anunţ de cinci minute din care aflam ba că intrăm în război cu Iranul la cel mai mic deranj, ba că am trimis şi noi spioni ruşi acasă. Chestii lăsate neinterpretate, nediscutate. singura modalitate de acoperire a subiectului “ţiganii din Franţa” a fost fie citarea presei franceze furibunde împotriva lui Sarkozy, fie alcătuirea unor reportăjele despre viaţa romilor în rulotă. Mişto, comod, fără nici un risc. Să nu credă lumea cumva că ţinem cu ţiganii. De fapt, nici nu ţinem, nu?

Apoi instituţiile de tot felul, Mae, preşedinţie etc., nimeni n-a zis nimic ferm, clar împtriva acestei politici de-a dreptul tîmpite din partea unui preşedinte francez din ce în ce mai haotic, mai fără cîrmă. Şi nici nu pare să ne deranjeze. pentru că sînt ţigani şi o merită, pentru că ştim noi mai bine cum sînt ţiganii. E absolut uluitoare pasivitatea noastră în această chestiune. E absolut uluitoare pasivitatea unui preşedinte de ţară, oricare ar fi el, în faţa unui asemenea abuz.

G.M.Tamas a dat un interviu excelent în evz, interviu care l-a înfiorat pe Alin Fumurescu, dar care pe mine m-a uns la suflet. Da, despre asta e vorba. Îmi permit să citez o bucată care sintetizează perfect situaţia romilor europeni şi indiferenţa şi dispreţul rasist în care se complace restul lumii “aşezate”, corecte din punct de vedere rasial şi financiar…

Regulile trebuie să fie